Schimbarea – un rău necesar?

Change, Same Green Road Sign Over Dramatic Clouds and Sky.

În zilele în care trăim, schimbarea este deja o necesitate. Spun asta deoarece lucrurile evoluează într-un mod foarte rapid. Economia, tehnologia, totul este într-o continuă schimbare. Întrebarea este cât de dispus ești să te schimbi pentru a nu fi depășit din urmă? Este o întrebare dură, însă destul de adevărată.

Consider că abilitatea de a te adapta este de maximă necesitate în zilele noastre. Întotdeauna am fost un om mai retras, unul căruia îi plăcea să stea în cămăruța lui. În anul 3 de facultate totul s-a schimbat datorită unei simple decizii. Am intrat în ASAFF, asociația de studenți a facultății, unde totul a luat o întorsătură la 180 de grade. Am fost nevoit să învăț lucruri noi, să mă adaptez unui sistem pe care nu îl mai întâlnisem. Această ieșire din zona de confort nu a fost foarte benefică la început, însă mi-a prins foarte bine pe termen lung.

În domeniul antreprenoriatului, este nevoie să înveți câteva abilități. Fiind o persoană mai retrasă, nu obișnuiam să construiesc relații, să vorbesc cu oamenii sau să fac lucruri care nu îmi erau confortabile. Am ales să mă schimb, să învăț lucruri noi, deoarece viața vorbește despre evoluție. John Maxwell spunea că în viață ori evoluăm, ori involuăm, dar niciodată nu stagnăm.

Cum ar fi ca data viitoare când ești nevoit să faci o schimbare, să alegi să o faci? În zona de confort nu se întâmplă nimic distractiv, trăiești în monotonie. În afara ei în schimb sunt lucrurile care te așteaptă. Acceptă schimbarea ca pe ceva benefic, iar pe termen lung poate fi cea mai bună decizie pe care o vei putea lua.

Până data viitoare, dă-ți voie să vezi!

Advertisements

De ce facem ceva diferit?

dare-to-be-different

Zilele trecute m-am întâlnit în oraș cu un prieten de-al meu, Ionuț-Mihai Nicula. Am vorbit despre viață, business, pasiuni, călătorii. Despre Ionuț pot să vă spun că este programator, însă entuziasmul lui pentru oameni este molipsitor. Îi place să își facă prieteni noi, să călătorească, să se bucure de viață și cu siguranță va ajunge foarte sus, se citește în ochii lui această dorință.

Ce m-a inspirat să scriu acest articol a fost discuția cu el. Din ce în ce mai mult întâlnesc tineri care vor să facă ceva diferit, nu doar programul acela de monotonie pe care îl vedem la părinți. Vrem să construim, să realizăm, să facem ceva pentru noi și cei din jur. De aceea văd tot mai mulți tineri care pe lângă ceea ce fac, mai încep un business sau un proiect în online, participă la cursuri de dezvoltare sau se alătură unei companii de network marketing. Toate aceste acțiuni se rezumă, din punctul meu de vedere, la un singur cuvânt. Iar acesta este speranță. Ne dorim un viitor mai bun, avem exemple ale oamenilor de succes care să ne inspire și sperăm că și noi, într-o bună zi, să ajungem unde ne dorim.

Mai țineți minte când eram copii ce imaginație bogată aveam? Spuneam lucruri de genul ”când voi fi mare, voi fi doctor, inginer, afacerist sau sportiv; voi avea o casă și o mașină mare”. Însă acum aceste dorințe s-au diminuat, deoarece am crescut și am văzut că nu este atât de ușor. Însă cine a zis că trebuie să fie ușor? Suntem generația care încă mai poate visa, iar acest vis ne alimentează acțiunile noastre de zi cu zi. Când îți dorești cu adevărat, vei găsi timp, bani și alte resurse. Scuzele tale ar trebui să fie motivul pentru care să faci acel lucru. Dacă era ușor, toată lumea o făcea.

Cum ar fi ca data viitoare când întâlnești ceva nou, să îl primești cu inima deschisă? Dacă simți că este de tine, acționează. Aplică regula celor 5 secunde; când simți să faci ceva, în 5 secunde să te apuci să îl faci. Altfel, îți va fi din ce în ce mai greu. Universului îi place viteza, nu te răsgândi sau aștepta momentul potrivit. Momentul potrivit ți-l creezi tu, el nu se crează de la sine.

Până data viitoare, dă-ți voie să vezi!

Trebuie… mai bine Aleg

two-roads-diverge

”Aleg” sau ”Trebuie”? Două verbe care par destul de inofensive, dar cu o putere interioară extraordinară. Cel puțin unul dintre ele. Până recent nu mi-am pus întrebarea care este diferența dintre cele două, cu toate că am auzit că este mai sănătos să folosim verbul ”a alege”. O să vă spun în continuare și de ce cred eu că într-adevăr ”a alege” este mai sănătos și îți dă acea putere interioară.

Am fost crescuți că trebuie să mergem la o școală bună, trebuie să mergem la o facultate bună, trebuie să învățăm ca să luăm note mari, apoi eventual trebuie să mai facem și un master și bineînțeles că trebuie să ne angajăm deoarece trebuie să avem din ce trăi, din ce să ne plătim facturile, etc. Cu prima și ultima parte din acea frază sunt de acord, dar cu partea începând de la facultate până la angajare am o altă părere. Înainte să continui, aș dori să vă spun că nu sunt împotriva facultății sau a angajării, ci doar am și alte opțiuni. Întrebarea mea este următoarea: de ce să nu înlocuim în acea frază verbul ”trebuie să” cu ”aleg să”?

Consider că ”trebuie să” ne trece deja pe mod automat. Facem lucrurile pentru că așa vedem în jur și pentru că așa am fost educați. În schimb, ”aleg să” ne pune deja într-o altă postură. Iar acea putere interioară pe care ne-o oferă se numește încrederea în sine și implicit stima de sine. Din moment ce aleg să fac ceva, capacitatea de a-l face îmi crește încrederea în mine. Se poate foarte bine spune că aleg să mă duc la servici pentru că vreau să am din ce trăi. Așa deja ai descoperit ”de ce”-ul pentru a merge la servici și deodată stima de sine a crescut. Dacă doar trebuie să te duci la servici, o faci automat așa cum o face marea majoritate a oamenilor.

Cum ar fi ca data viitoare când folosești cuvântul ”trebuie”, să îl înlocuiești cu ”aleg”? Ce postură vei avea, ce gânduri vei avea? Îți garantez că unele foarte sănătoase. Am început să folosesc de fiecare dată ”a alege”, chiar dacă lucrurile respective cumva trebuie făcute. Dar crede-mă, că la nivel de gând, are o putere incredibilă.

Până data viitoare, dă-ți voie să vezi!

A încerca sau a face

try-not-do-or-do-not-there-is-no-try-31

În ultima vreme, am început să cunosc aproape în fiecare seară oameni noi, în special tineri. Tineri cărora le văd în interior acea dorință de a vrea mai mult, de a se autodepăși zilnic. Doar că există o provocare pe care foarte mulți dintre noi cei tineri o avem, și anume încrederea în noi. Și eu o am și zilnic fac acțiuni mici care să îmi crească încrederea în mine pe termen lung. Iar pentru că nu avem încredere așa mare în noi, aproape de fiecare dată când trebuie să facem ceva, spunem ”o să încerc să fac asta”.

Vă dau un sfat care pe mine m-a ajutat. Nu mai încercați. Faceți acel ceva. Este foarte simplu, dar foarte greu în același timp. Este simplu până când îl conștientizați. Și eu mai am de lucrat la asta, dar de fiecare dată când trebuie să fac ceva, nu mă mai gândesc la a încerca să îl fac, ci îl fac. Dacă pleci cu gândul că vei încerca, sunt șanse mari să eșuezi. De ce? Pentru că îți vin în minte acele întrebări ”dar dacă, dar ce va zice, dar ce voi răspunde”. În schimb când faci ceva, toate aceste întrebări vor trece de la timpul viitor la prezent. Și se vor transforma inconștient în ”ce zice acum, ce îi răspund”. Iar în momentul acela, nu vei mai avea timp de a te gândi la ce îi vei răspunde, ci la ce îi răspunzi, deoarece ești deja pus în fața faptului.

Imaginează-ți că un băiat și o fată sunt la o întâlnire. La final, băiatul conduce fata acasă, iar aceasta îi spune ”nu vrei să vii înăuntru?”. Credeți că băiatul îi va răspunde ”o să încerc să vin”? Normal că nu va încerca, ci o va face (sau nu 🙂 ). Exact la fel este în orice situație, o facem pur și simplu, nu încercăm. Asta deoarece sunt decizii pe care le luăm cu sufletul.

Cum ar fi ca data viitoare când ai de făcut ceva, să nu mai încerci? Să îl faci pur și simplu. Începe să faci acel lucru chiar dacă nu știi cum, iar pe parcurs vei învăța cum să îl faci. O să vă las la final cu un scurt video din Star Wars, cu replica următoare: ”Do, or do not. There is no try”.

Până data viitoare, dă-ți voie să vezi!

Planul A… sau poate planul B

Plan-B-Sky

În ultima vreme am auzit povești ale oamenilor despre succesul sau insuccesul diferitelor activități în care au fost. Cu unii am apucat să vorbesc, cu alții nu. Dar ce am observat este că toți aveau în comun un singur lucru: planul A al proiectului și planul B. O să detaliez mai jos ce înțeleg eu prin planul A și planul B.

Când avem o idee, începem să o conturăm cu ajutorul unui plan. Fie că este un plan de afaceri, un plan al unui proiect sau un plan personal pentru atingerea unui obiectiv de învățare. Trebuie să avem un plan inițial pentru a avea o direcție, a ști pe unde să mergem. Totul arată impecabil și gata de pus în practică. Acesta este planul A. Dar apoi, inconștient începem să avem gânduri de genul: ”dar dacă nu merge”, ”dar dacă nu voi avea destui bani”, ”dar dacă nu voi avea destul timp”, ”dar dacă nu”, ”dar dacă nu”. Iar aceste gânduri ajung în conștient unde începem să găsim sau nu soluții la aceste probleme. Acesta este planul B.

Toți oamenii pe care i-am auzit că povesteau despre proiectele lor aveau acest plan B. Întrebarea mea este: de ce să ne concentrăm pe găsirea soluțiilor la aceste probleme, când ne putem concentra pe soluțiile pe care deja le-am găsit la implementarea proiectului? În orice tip de activitate apar probleme, este inevitabil. Dar asta nu înseamnă că trebuie să avem răspunsurile lor de la început. Este imposibil să prevedem fiecare problemă care va apărea. Concentrează-te asupra planului inițial, iar asupra problemelor atunci când vor apărea.

Noi dedicăm 100% din energie când concepem un plan, adică planul A. Dacă începem să investim energie în fiecare ”dar dacă nu…”, adică planul B, inconștient ne luăm singuri din energia pe care o investeam în planul A. Și așa ajungem să investim din ce în ce mai puțin în planul A, iar în planul B din ce în ce mai mult. Ajungem cu energia în planul A să fie de 30-40%, iar în planul B de 60-70%. Cum anume să ne mai iasă planul inițial dacă noi ne concentrăm pe cel secundar? Multe dintre acele probleme pe care ni le punem sunt doar concepte ale minții, ele s-ar putea să nici nu existe. Planul B ni-l facem involuntar din cauza fricii, în acest caz frica de eșec.

Cum ar fi dacă în următoarea activitate a ta te vei concentra asupra planului inițial, iar asupra problemelor atunci când vor apărea? Ce crezi că se va întâmpla? Ai grijă la gândurile tale deoarece duc la sentimente, sentimentele declanșează acțiuni, iar acțiunile determină rezultate.

Până data viitoare, dă-ți voie să vezi!